Peştele mâncat mai des, te conduce la succes.

Chifteluțe de pește în sos tomat – delicatese pescărești gustoase atât calde, cât și reci

O delicatesă bine cunoscută de gurmanzi, atât pe Dunăre, cât şi în Deltă, chifteluţele de peşte se fac din fileuri de peşte, cele mai bune fiind cele din carnea albă fără multa grasime.

Reţeta chifteluţelor de peşte vine din iubirea pentru peşte, și pot fi o alternativă de masă sănătoasă. Musai ca ingredientele din compoziție să fie proaspete şi aromate şi să fie adăugate una câte una, în final formând biluţele de peşte ce se aruncă în ceaunul cu ulei bine încins.

Şi dacă trântim un sos de roşii peste gogoloaiele maronii, atunci orice mâncăcios va ştii că are în farfurie cele mai spectaculoase chifteluţe de peşte în sos tomat.

Produse asemănătoare

Salată de icre – rețetă românească tradițională,  ideală atât pentru copii, cât și pentru adulți
Salată de icre – rețetă românească tradițională, ideală atât pentru copii, cât și pentru adulți
Un aperitiv foarte potrivit şi nelipsit de la mesele festive, salata de icre este un preparat tartinabil despre a cărui reţetă ideală se spune că are nevoie de foarte multe icre bătute bine și doar de puțin ulei și apă.
Batog de novac – un produs deosebit, ideal pentru mesele festive
Batog de novac – un produs deosebit, ideal pentru mesele festive
Novacul este cel mai grăsan peşte din crescătorie, pentru că acolo îi este dat viteazului să crească.
Macrou afumat – deosebit de gustos în diverse tipuri de salat
Macrou afumat – deosebit de gustos în diverse tipuri de salat
Pescarii adevărați, dacă nu erau prea obosiţi, mai făceau şi afumătură de peşte, aşa cum e tradiţia, în crengi de brad strânse direct de ei.
Scrumbie sărată – un pește de Dunăre, cu un gust aparte
Scrumbie sărată – un pește de Dunăre, cu un gust aparte
Totul începe cu un voinic și o scrumbie care trebuie curățată ca la carte. O dată curățată și pe dinăuntru și pe dinafară, scrumbia se sărează și se pune la butoi.

Proiectul de promovare şi relansare a consumului de peşte în România, este un proiect finanţat prin POP 2007-2013, cu sprijinul Guvernului României şi Uniunii Europene şi întreprins de Doripesco în perioada 2013 – 2015.

Scopul acestui proiect este de a promova consumul de peşte şi de a scoate în evidenţă importanţa consumului de peşte. Oamenii pot conştientiza valoarea adăugată pe care consumul de pește o aduce organismului, doar prin scoaterea în evidenţă a proprietăţilor nutritive ale acestuia. Pentru o alimentaţie responsabilă, peştele este un aliment care nu ar trebui să lipsească din coşul de cumpărături, datorită elementelor nutritive pe care le conţine.

În acelaşi timp, trebuie tras un semnal de alarmă cu privire la scăderea consumului de peşte în România, faţă de restul ţărilor din Uniunea Europeană (consumul anual de peşte în România este de 10 ori mai mic decât cel din ţările Uniunii Europene, în condiţiile în care se cifrează la numai 4,5 kilograme/ locuitor. Cei mai mari consumatori de peşte şi produse din peşte sunt Portugalia şi Spania, care consumă 48, respectiv 45 de kilograme pe locuitor pe an.)

Vă recomandăm:
Papricaș din pește – un produs pescăresc de la Dunăre
Papricaș din pește – un produs pescăresc de la Dunăre
O combinaţie între găluştile gulaşului tradiţional şi musai multă carne de peşte duce la un papricaş din peşte bun de-ţi lingi fiecare deget.
Borș de pește – adevărata ciorbă din pește
Borș de pește – adevărata ciorbă din pește
Poveştile despre borşul de peşte din Deltă circulă ca legendele despre gulaşul unguresc.
Saramură de crap – cel mai renumit preparat  pescăresc
Saramură de crap – cel mai renumit preparat pescăresc
Născută pe malul Dunării, pe vremea haiducilor Calafatului, saramura de peşte, de carne coaptă pe sare are o savoare şi o frăgezime specială.
Pastramă din pește – carnea afumată de pește a fost complimentată cu diverse condimente
Pastramă din pește – carnea afumată de pește a fost complimentată cu diverse condimente
Circulă zvonuri bine ştiute de toţi pescarii că “pastrama cu mămăligă caldă ori rece umple de satisfacţiune stomacul ţeranului”.

Newsletter